Dragul meu fost iubit (Dl. Ex),
Am auzit că
treci prin clipe dificile , nu-i nimic , te asigur că are să-ţi fie bine. Doar
nu vei lăsa totul baltă şi te vei arunca în prima apă curgătoare? Nici de ai
face-o nu m-aş îngrijora pentru că tu ştii şă înoţi şi nu vei avea şanse să te
îneci . Te întrebi poate de ce îmi pasă mie de un duşman , un om pe care-l
urăsc pentru că m-a trădat şi mi-a făcut rău. Eu pot să-ţi răspund cu
lejeritate : pentru că nu te judec , a fost doar alegerea ta , iar eu respect
alegerile celor care cândva mi-au dorit binele. M-am îmbolnăvit de supărare , am plâns
, am băut şi am frumat , dar astea nu din cauza ta , ci doar pentru că nu am
ştiut să-i ascult pe cei din jurul meu . Am scăpat moralul din mână şi... ghici
ce... l-am spart. Da , eu cea care eram veselă , prietenoasă , fără emoţii în
faţa publicului , dar şi de data asta nu ai fost tu vinovat , ci... tot eu... deoarece nu am ştiut cum
să-l ţin ca să nu-l scap şi nu m-am ambiţionat să-l prind la timp. Încă nu
te-ai lămurit ? Nu , chiar deloc? Hai să-ţi simplific discursul , ştiu că nu le
prea ai cu literatura , nici cu matematica , dar nu-i bai . Am auzit că mai
întrebi uneori ici-colo dacă te mai iubesc ... nu mă privi urât , mi-a şoptit o
păsărică, mai bine spus un prieten comun.
Nu are rost să îţi mai faci speranţe aeriene . Chiar dacă la început
spuneam că te voi ierta indiferent de timpul care se va scurge , nu te voi mai
lăsa să intri în inima mea şi să mă otrăveşti. Şi ce dacă am promis , viaţa nu
are întotdeauna reguli , şi tu mi-ai făcut la rândul tău o promisiune pe care
nu ai împlinit-o , suntem chit! Mi-am dat seama că este mult mai bine fără tine
, că ai pozat în victimă aruncând spre mine acuzaţii false. M-ai învinovăţit
pentru propriile tale fapte , ţi-ai pus păcatele pe spatele meu. Ţi le-am
înapoiat , carăţi-le singur aşa cum şi eu mi le car! Nu mă acuza pe mine că
ţi-am limitat timpul cu cei din jurul tău când tu mi-ai sugrumat existenţa , nu
spune că te-am influenţat negativ când tu mi-ai implantat gânduri de
subestimare şi m-ai adus în pragul renunţării pentru toate pasiunile mele
încântătoare. Dragul meu, nu sunt urâtă , ba mai mult , sunt cea mai frumoasă
fată ! Nu am fost proastă , ci doar tânără şi naivă ! Nu sunt am fost dependentă
de tine ,niciodată, nu sunt făptură întreţinută , eu mă întreţin! Nu am depins
niciodată de vorbele tale otrăvitoare , m-am lăsat dusă de val ! Nu am fost
niciodată îndrăgostită de tine , ci doar am trăit o iluzie scăldată în amăgire
a unei iubirii plăsmuite !
Cu bun simţ,
a ta speranţă pierdută .